Astăzi, 9 mai 2026, a continuat seria de evenimente derulate la Standul României, la cea de-a 22-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Salonic, care se desfășoară în perioada 7–10 mai 2026, sub mottoul „Generația de cititori – Creatori de Cărți”.
România este prezentă și în acest an prin Standul din Pavilionul 13, poziția 133, organizat de Ministerul Culturii, în colaborare cu Uniunea Elenă din România, Asociația Editorilor din România, Ambasada României în Republica Elenă, Consulatul General al României la Salonic și Televiziunea Română.
Programul zilei a debutat cu prezentarea volumului editat de UER Press, editura Uniunii Elene din România -Grecii din Brașov de Ruxandra Nazare, urmată de lansarea cărții Sulina greacă – între topos literar și realitate istorico-culturală de Edith Uncu.
În continuare, panelul „Mozaic românesc: vocile minorităților într-un dialog european” condus de dna Angela Bratsou (traducător) a adus în atenție diversitatea culturală a României prin prezentarea volumului editat tot de Uniunea Elenă din România prin UER Press – Minoritățile naționale din România sub același astru: «Luceafărul» de Mihai Eminescu, reunind traduceri ale celebrului poem în limbile minorităților naționale. Un moment emoționant a avut loc la sfârșitul acestei secțiuni, când cei prezenți au recitat în romănă și greacă fragmente din Luceafărul.
Dialogul editorial româno-elen a continuat prin dezbaterea „Cuvinte peste ape”, dedicată viitorului traducerii și colaborării dintre editurile din România și Grecia, cu participarea unor importanți editori și traducători din ambele țări.
Seara a inclus întâlnirea cu istoricul Tudor Dinu și prezentarea cărților sale despre elenism.
Ziua s-a încheiat cu lansarea volumului trilingv de poezie – În primul paradis / This Side of Eden de Liana Sakelliou, publicat la Editura Vinea și cu prezentarea volumelor: Zece elegii și Înmormântările de Nicolae Tzone, în cadrul proiectului „Poduri Literare București – Atena”.
Evenimentele de astăzi au reconfirmat vitalitatea relațiilor culturale româno-elene și importanța dialogului literar ca punte între comunități, limbi și tradiții.
