Declanșarea unui nou război ruso-otoman în 1877 a oferit României prilejul de a renunța la statutul de ”provincie privilegiată” a Înaltei Porți.
Independența, marele vis al tuturor românilor, va fi proclamată de primul ministru Mihail Kogălniceanu într-o memorabilă sesiune extraordinară a Parlamentului României la 9 mai 1877: ”Așadar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în fața Reprezentanței Naţionale că noi suntem o națiune liberă şi independentă!”
Mai târziu, eroii războiului de independență o vor câștiga pe câmpul de luptă când vor continua epopeea românească cu noi pagini glorioase: PLEVNA, RAHOVA, GRIVIȚA, SMÂRDAN ȘI VIDIN, sunt victorii ce au consfințit neatârnarea țării și au contribuit la readucerea în granițele României a Dobrogei, Deltei Dunării şi Insulei Șerpilor.
La 14 noiembrie 1878, în cadrul festivităților dedicate preluării administrației pământului dintre Dunăre și mare, regele Carol I se adresa dobrogenilor asigurându-i că: ”Dreptatea României nu cunoaște deosebire de neam şi de religiune!”
Aceste cuvinte onorează și astăzi România, fiind cel mai bun răspuns la ură și intoleranță!
TRĂIASCĂ DOBROGEA!
TRĂIASCĂ ROMÂNIA!
