”Declararea identităţii etnice a cetăţenilor de etnie elenă din România reprezintă accesul la imensa moştenire culturală şi spirituală a străbunilor noştri” – Interviu cu Dragoș Gabriel Zisopol, președintele Uniunii Elene din România

Departamentul pentru Relații Interetnice realizează – cu prilejul Recensământului Populației și Locuințelor, ce are loc în perioada martie-iulie 2022 – un periplu al minorităților etnice din România, adresând întrebări esențiale, legate de organizarea și derularea acestui proces deosebit de important, conducătorilor acestor comunități.

Mesajul este unul și același pentru toți membrii comunităților etnice: ”Exprimă-ți identitatea” pentru a avea, și în continuare, un cuvânt de spus în politicile publice ale țării.

Care este miza Recensământului pentru diferitele comunități etnice din România?

Care sunt cele mai importante provocări pe care aceste comunități le întâlnesc în momentul de față?

De ce este importantă declararea, fără rețineri, a identității etnice și lingvistice, în cadrul Recensământului?

Mai jos puteți afla răspunsurile lui Dragoș Gabriel Zisopol, președintele Uniunii Elene din România, accentuând importanța Recensământului din unghiul comunității elene.

Prezentați-ne, vă rog, comunitatea în câteva fraze subiective. Ce ar trebui să știm despre minoritatea pe care o reprezentați?

Uniunea Elenă din România este continuatoarea istorică şi juridică a comunităţilor greceşti constituite şi organizate în România în decursul istoriei, rămase până astăzi în 19 comunităţi elene teritoriale. Este marea familie a grecilor la care pot adera cunoscători şi iubitori ai culturii şi civilizaţiei greceşti ca prieteni – filoeleni. Mândri de profunzimea şi măreţia istoriei şi culturii moştenite, grecii din România au datoria de a se comporta potrivit normelor de viaţă, obiceiurilor şi tradiţiilor elene dar şi de a aduce un plus de valoare ţării care i-a adoptat.

Îndeplinirea acestor deziderate coincide cu înseşi obiectivele organizaţiei: păstrarea, dezvoltarea şi libera exprimare a identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a membrilor; reprezentarea intereselor comunitare ale populaţiei elene în raporturile cu autorităţile publice centrale şi locale, cu celelalte culte religioase şi minorităţi naţionale, cu organizaţiile neguvernamentale, din ţară şi din străinătate; administrarea şi valorificarea patrimoniului propriu, dezvoltarea unor programe de cercetare, educaţionale şi de învăţământ privind religia, limba, istoria şi cultura grecilor; îmbunătăţirea tezaurului cultural al României, alături de culturile celorlalte minorităţi.

Păstrarea identității etnice este de importanță majoră pentru orice comunitate, cu atât mai mult pentru o minoritate. Ce posibilități există în cadrul organizației pentru realizarea acestui deziderat? 

Moştenitoare şi continuatoare a bogatelor tradiţii ale elenismului, Uniunea Elenă desfăşoară multiple activităţi pentru atingerea scopului şi obiectivelor care o definesc. Ansamblul acesta de activităţi contribuie la conştientizarea importanţei limbii elene, a obiceiurilor şi tradiţiilor în păstrarea identităţii etnice.

Susţinem afirmaţia prin următoarele iniţiative: editarea şi tipărirea în regie proprie a cărţilor –monografii ale Comunităţilor greceşti din România, dicţionare, manuale şcolare, volume ale unor personalităţi din Grecia şi România, albume etc. –, periodicelor – cum ar fi revista bilingvă „Elpis-Speranţa” cu apariţie trimestrială etc. Totodată, am inițiat predarea limbii elene în instituțiile de învățământ preuniversitar sau la sediile filialelor Uniunii Elene din România, ca limbă maternă, modernă –  cu note în catalog; am organizat Olimpiada Naţională de Limba Elenă, începând din anul 2009, în parteneriat, cu recunoaşterea şi cofinanţarea Ministerului Educaţiei Naţionale din România; am inițiat și organizat din anul 2014 a Olimpiadei Internaționale a Elenismului – o manifestare cuprinsă în seria olimpiadelor şi concursurilor şcolare finanţate de Ministerul Educaţiei Naţionale; am derulat o serie de proiecte naţionale şi internaţionale privind religia, limba, istoria şi cultura grecilor: „Ziua Limbii Elene”, pe 9 februarie, „Ziua Limbii Materne”, pe 21 februarie, „Tăierea Vasilopitei”, „E vremea Carnavalurilor – Lunea Curată”, „Ziua Naţională a Greciei”, pe 25 martie,  comemorarea eroilor căzuţi la Drăgăşani şi Secu, „Valul grecesc”, Simpozionul „Studii Bizantine”, „Dialog cu Timpul şi Lumea”, concurs tematic pentru elevii de gimnaziu la secţiunile Istorie, intitulat ”Cei 7 înţelepţi”, Literatură, Desen, „Alfabetul Convieţuirii”, care se desfășoară în septembrie, la Ploieşti, „Festivalul elenismului din România”, organizat în octombrie, într-o colaborare România-Grecia, „Marele NU–28 octombrie”, Seminarul bianual pentru perfecţionarea cadrelor didactice care predau limba greacă cu profesori universitari din România şi Grecia, Seminarul pentru învăţarea şi perfecţionarea dansurilor greceşti etc.

Care este cea mai importantă provocare cu care se confruntă în momentul de față comunitatea și ce măsuri externe ar fi necesare ca aceasta să capete o soluție?

Principala provocare cu care minoritatea greacă se confruntă în această perioadă consider că este aceeaşi cu cea cu care se confruntă întreaga societate românească şi nu numai. Pandemia de COVID a îngreunat desfăşurarea activităţilor noastre, începând de la predarea limbii elene până la festivalurile şi proiectele mari sau mai mici, programe care aduceau împreună eleni şi filoeleni, greci din România şi din patria mamă într-un dialog viu, modelator şi creator.

Care este ponderea tinerilor în privința numărului membrilor? Dar în cadrul membrilor activi ai organizației? Cât de bine își cunosc ei limba maternă și tradițiile, obiceiurile?

Dacă luăm în considerare că o persoană tânără se încadrează în intervalul de vârstă 18-35 de ani procentul tinerilor este de 30% din totalul membrilor noştri. Activi sunt în jur de 25%.

Urmând îndemnul filosofului Constantin Noica cum că „în cultură nimic nu trebuie pierdut, totul trebuie transmis şi reînnoit“, Uniunea Elenă din România s-a străduit încă de la înfiinţare să dezvolte print-un amplu proces educaţional interesul membrilor săi, în special al tinerilor, pentru cunoaşterea, păstrarea şi transmiterea culturii, tradiţiilor şi obiceiurilor greceşti.

Această educaţie a urmărit să-i familiarizeze cu valorile elene materiale şi moral-spirituale şi să folosească acest potenţial pentru renaşterea, valorizarea şi perpetuarea tradiţiilor în scopul ultim al formării şi păstrării conştiinţei identitare.

Cunoaşterea limbii materne „primul semn al identităţii unui popor” cum afirma academicianul Eugen Simion, a fost prioritatea noastră numărul unu. Olimpiadele naţionale şi internaţionale au stimulat învăţarea limbii elene şi au dus la rezultate remarcabile. Fiecare elev al Uniunii Elene îşi doreşte acum să fie olimpic şi astfel să poată intra fără examen la Universitate!

De asemenea, proiecte precum „Alfabetul Convieţuirii”, „Festivalul Elenismului din România”, „Dialog cu timpul şi Lumea” strâng an de an tineri entuziaşti care ne demonstrează că eforturile noastre îşi aduc roadele şi că ele cer a fi continuate.

Ce activități v-ați propus pentru a atrage atenția membrilor comunității asupra importanței Recensământului din martie-iulie 2022?

Pe ordinea de zi a şedinţelor Consiliului reprezentanţilor Uniunii Elene din România, organul suprem de conducere al Uniunii Elene, pe toată durata desfăşurării recensământului, vom include un punct referitor la posibilităţile membrilor noştri de a se înregistra. Fiecare comunitate va fi informată despre noul mod de recenzare, cu accent pe perioada de autorecenzare, 14 martie – 15 mai 2022. În acest context, preşedinţii vor trebui să strângă date cu privire la numărul membrilor care se autorecenzează şi al celor care vor beneficia de recenzarea faţă în faţă. De asemenea, vor sprijini pe cei care întâmpină probleme în acţiunea de recenzare, mai exact, deoarece avem mulţi membrii seniori, trebuie să le aducem la cunoştinţă şi de existenţa punctelor de autorecenzare asistată.

Considerăm că un aspect însemnat al procesului de recenzare este legat de conştientizarea importanţei întrebărilor legate de etnie, limbă maternă şi religie şi cât de necesar este pentru minoritatea noastră răspunsul dânşilor la aceste întrebări.

Care este mesajul dumneavoastră cu privire la asumarea și declararea identității etnice și lingvistice? De ce sunt importante acest aspecte și în privința Recensământului populației, dar și în ceea ce privește viitorul acestei comunități?  

Declararea identităţii etnice a cetăţenilor de etnie elenă din România reprezintă accesul la imensa moştenire culturală şi spirituală a străbunilor noştri. Ea permite crearea unei comunităţi de istorie şi destin, precum şi dezvoltarea, protejarea şi punerea în valoare a acesteia.

Această asumare a identităţii etnice creează posibilitatea continuării proiectelor actuale şi implementării altora noi, în scopul atingerii obiectivelor generale şi specifice ale organizaţiei menţionate anterior.